Pe un drum de țară prăfuit, între Samaria și Galileea
Nu întâmplător trecea Isus, la Ierusalim vroia.
Dar iată că din depărtare, glasuri multe s- auzeau
Păreau glasuri de bărbați, ce milă ei cereau.

Vroiau să fie curățiți de lepra de pe piele,
O boală ce nu avea leac și apa nu putea s-o spele.
Trăit-au mult timp separați, înstrăinați de lume
N-aveau nici măcar un rost, un viitor sau nume.

Dar viața avea să li se schimbe în acea minunată zi
Când pe drum, ei Îl zăriră pe Domnul slavei din veșnicii.
Isus a luat atunci cuvântul și astfel El i-a sfătuit
Să se arate la preoți, și-ndată au fost tămăduiți.

Nu le-a venit să creadă când s-au văzut curățiți,
Exteriorul era curat, însă cu inima... împărțiți.
Numai unul din cei zece, un samaritean de fel
S-a întors 'napoi spre Isus să-L slăvească, dar pe El.

La picioarele Celui Sfânt, acest om s-a aruncat
Și I-a mulțumit plângând că de ei S-a îndurat.
" Oare n-au fost toți curățiți, ceilalți nouă unde sunt?"
Întrebă atunci Isus pe cel cu fața la pământ.

"N-am fost oare bun cu toți când la Mine ați strigat?
Cum de au uitat ceilalți și din nou s-au îndepărtat?
Scoală-te și pleacă acum, credinţa ta te-a mântuit "
Spuse Domnul Salvator sărmanului lecuit.

Tu cum stai cu mulțumirea ce-o aduci lui Dumnezeu?
Pentru tot ce ești, ce faci, este doar meritul Său.
El te-a curățit de lepra ce era-n suflet la tine
Și ți-a dat o nouă viață, împăcându-te cu Sine.

Iată pilda ce se află pe filele Sfintei Scripturi
Îți va sta ca mărturie când pe Domnul Îl vei zări
Nu vei mai putea atunci să declari că n-ai știut
Că Domnul așteaptă mulțumirea pentru tot ce ți-a făcut.

Alege și tu să fii un samaritean smerit,
Din mulțime să te remarci a fi un om mai diferit,
Iar din gură să nu-ți lipsească niciodată acest cuvânt:
MULȚUMESC, Isuse drag pentru tot ce mi-ai făcut!